Si daca dragoste nu e, sa facem!
Este deja a treia sau a patra oara cand pe undeva la 4 dimineata, dupa o portie de filme, fum si cartofi prajiti ne apuca “dezbaterile”. De data asta a fost oarecum triggered de “Suicide killers”, un film despre vietile celor din spatele atentatelor sinucigase. “Participanti”: Belgia, Romania, Portugalia. Discutia a fost oarecum echilibrata (echipa “hippie” eu si Joana vs. “kill’em all” Ovidiu si Bosco) pana la un anumit punct cand eu m-am ridicat intr-un frumos “fuck that. that’s exactly what i’m saying!”.
Topics: tiganii din Romania si cum ne fac viata imposibila si impiedica mama-patrie sa creasca si sa se “civilizeze”, tiganii si arabii din Portugalia si musulmanii belgieni. S-a pornit pasnic, ne-am pus argumentele pe masa, unii mai rationali decat altii…, ne-am chinuit cu o engleza de balta (care de multe ori ma ajuta fix cat o nuia in posterior), dar ne-am facut intelesi, cred. S-a mers mult pe “spui asta pt ca nu ti s-a intamplat tie”. Ok. Whatever! Da, nu am fost niciodata atacata de vreun tigan. Da, poate e pt ca stau in centru si-mi vad de treaba si prefer pe jos decat cu 300le si nu ma duc in Balta Alba/Pantelimon/…. si ce mama lor de alte cartiere mai sunt din versurile Mafia si Parazitii si poate am o karma roz. Gandind obiectiv ar trebui sa lasi toate argumentele de tip “la locul nepotrivit” si sa privesti mai sus de tine. Zeci de exemple (Hitler, Osama,…) ar trebui sa ne invete ca numai din incultura se naste ura, numai din teama de a incerca sa intelegi contextul in care traiesti si cum fara sa vrei poate devii victima lui. Manipularea maselor nu a fost niciodata mai accesibila decat acum. Refuz sa cred ca tiganii se nasc hoti/criminali sau cum mai vreti sa-i numiti. Refuz sa cred ca nu ma pot ridica peste eticheta data mie de romanii care fura in Spania, de parintii care-si tineau copilul legat in curtea din spate (si nu, nu erau tigani!). La dracu, pe cat de mult simt ca toate exchange-urile imi deschid mintea asupra altor culturi pe atat realizez ca multi suntem atat de indoctrinati de societatea in care traim si de stereotipii. Daca nu reusesti sa vezi hora la care te prinzi cand pui o eticheta cuiva atunci la dracu cu toata europenizarea, cu tot sistemul “civilizat” pe care ni-l dorim. Incercati sa cunoasteti cultura pe care o dispretuiti atat de mult. Nu stim nimic despre rromi (nu stim nici cat sa le spunem rromi!), nu stim ca la baza culturii romani sta institutia familiei (care pt multi altii e demult demitizata), dar aruncam cu pietre in ei judecand numai dupa cazurile gone bad. Victime ale contextului lor. Cati am trece peste ideologiile adanci din mentalitatea noastra si am angaja un rrom?!
Imi iubesc tara, iubesc oamenii ei si iubesc cultura din spatele nostru si la dracu daca o sa las pe cineva care se uita la filme cu Nicholson dublate sa-mi spuna ca Romania e o tara din lumea a treia, ca nu avem decat saracie lucie si copii inceti si la fel nu o sa etichetez o cultura intreaga pt cativa indivizi care au facut alegerile gresite sau, cum se intampla in majoritatea cazurilor, au fost fortati de societate into them.
Poate am eu teoria conspiratiei prea adanca in cap, poate …. whatever. Sunt prea obosita acum si am boring stuff to do. Love each other, people! ELife is too damn short si e prea riscant sa lasati o lume plina de ura copiilor vostri. Restul e manipulare si conjunctura si incultura. Las pe altii sa-si puna amprenta pe mine intr-un fel sau altul. In the end nu suntem altceva decat o proiectie asupra celorlalti, atat.
Ascult:: U2 - Sunday, Bloody Sunday
Filed under: Erasmus, Peace of mind |



No Responses to “Si daca dragoste nu e, sa facem!”
Leave a Reply